A A A

 

Daniela Demişcan: „98% din localurile din ţară au implementat măsurile de interzicere a fumatului”

Fumătorii mor, în medie, cu 10 ani mai devreme decât nefumătorii. Nici această atenționare nu-i determină pe moldoveni să renunțe la acest viciu care anual este responsabil de peste 4500 de decese. Care este impactul fumatului asupra stării de sănătate și cum funcționează legea de control a tutunului aflăm de la Daniela Demişcan, şefa Direcţiei în domeniul sănătăţii publice al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. 

 

Dna Demişcan, câți fumători avem în țară?

 

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, aproape fiecare al șaselea tânăr din Republica Moldova este fumător. Fumatul reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică, pentru că fiecare al doilea fumător moare de o boală provocată de acest viciu, fiind apt de muncă. Totodată, este în creştere numărul persoanelor cu boli asociate consumului de tutun, precum cele cardiovasculare, ale sistemelor respirator și digestiv, diabet, cancer şi tuberculoză. Fumătorii mor, în medie, cu 10 ani mai devreme decât nefumătorii. 

 

Datele unui studiu realizat de Biroul Național de Statistică arată că fiecare al doilea fumător a deprins viciul până la 19 ani. De ce tinerii sunt tot mai tentați de țigări?

 

Prezenţa produselor de tutun în magazinele alimentare creează un sentiment de siguranţă pentru tineri. Astfel, ţigările nu sunt percepute ca fiind periculoase dacă le cumperi din locul din care procuri pâine şi lapte. Un alt motiv este şi accesibilitatea acestor produse. Un impact major o are şi publicitatea agresivă și promovarea intensă  a consumului de tutun. Totodată, tinerii sunt tentaţi din punct de vedere psihologic să se apuce de fumat. 

 

În ce măsură legea anti-fumat, care a intrat în vigoare în mai 2016, a contribuit la reducerea numărului de fumători? 

 

Datele privind numărul de fumători, atât în rândul adolescenţilor cât şi a adulţilor, se obţin prin studii realizate periodic. Un rezultat plauzibil se obţine o dată la cinci ani. Studiul GYTS privind prevalența fumătorilor în rândul adolescenţilor din Republica Moldova a fost realizat în 2012. Anul acesta a fost efectuat repetat, datele fiind în proces de prelucrare. Şi studiul STEPS privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile, printre care se numără și fumatul, a fost realizat în 2012. Alte studii demonstrează, însă, că în ultimii ani numărul fumătorilor a scăzut cu 2 puncte procentuale: de la 27 la sută din populație până la 25%. Datele mai arată că în această perioadă una din zece persoane s-a lăsat de fumat.

 

Cât de respectată este legea anti-tutun în localurile de recreere? 

 

În urma verificărilor efectuate de către Agenţia Naţională de Sănătate Publică (ANSP) s-a stabilit că 98% dintre localuri au implementat masurile de interzicere a fumatului conform prevederilor legale, iar 99% au aplicat semnul de interzicere a fumatului la intrare şi au exclus scrumierele de pe mese.

 

Câți moldoveni au fost amendați pentru nerespectarea legii? Dar antreprenori? 

 

 

În 2018 inspectorii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au aplicat 211 amenzi, în sumă totală de 658.300 lei. 180 de moldoveni au primit amenzi de aproape 400 de mii de lei pentru fumatul în spațiile publice închise și semiînchise. 11 antreprenori au fost sancționați pentru neafișarea semnului unic de interzicere a fumatului. Valoarea amenzilor depășește 100 de mii de lei. Alţi 13 antreprenori au achitat amenzi totale de 130.500 lei pentru admiterea fumatului în spațiile publice închise și semiînchise, inclusiv în locurile de uz comun. Totodată, 7 vânzători s-au ales cu procese verbale pentru comercializarea produselor din tutun minorilor. 

 

În primele 9 luni ale acestui an au fost întocmite 54 procese verbale și aplicate amenzi în sumă de 162.000 lei. Astfel, 3 antreprenori au fost sancţionaţi pentru neafişarea semnului unic de interzicere a fumatului, 11 persoane au fost amendate pentru fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise, iar pentru vânzarea produselor din tutun minorilor au fost întocmite 40 de procese verbale. 

 

Din ianuarie 2019 au intrat în vigoare restricţiile privind interzicerea comercializării produselor din tutun în unităţile cu suprafaţa comercială mai mică de 20 m², amplasate la o distanţă mai mică de 200 m de la instituţiile de învățământ şi instituţiile medico-sanitare. În urma controalelor inopinate, inspectorii au emis 30 de prescripții sanitare şi 8 hotărâri de interzicere a comercializării produselor din tutun de către aceste unităţi. 

 

Totuși, în pofida măsurilor întreprinse de autorități, precum majorarea taxelor pentru țigări, imprimarea imaginilor și avertismentelor de sănătate pe pachetele de țigări, numărul fumătorilor continuă să fie mare. Cum se explică acest lucru?

Dacă comparăm preţul unui pachet de ţigări din Republica Moldova cu cel din ţările vecine (România, Ucraina), observăm că avem cele mai mici tarife. În pofida acţiunilor întreprinse până acum, ţigările continuă să fie accesibile. Prezenţa produselor noi şi intensitatea promovării lor contribuie la creşterea numărului de consumatori. Din 1 ianuarie 2020, aceste produse vor fi restricţionate, exact ca şi pachetele de ţigări. 

 

Care sunt riscurile fumatului? 

 

Fumatul provoacă peste 85% dintre formele de cancer pulmonar şi creşte riscul bolilor de inimă şi ale accidentelor vascular cerebrale. Aproape 75% dintre cazurile de bronşită cronică şi 25% dintre cazurile de boli de inimă sunt provocate de fumat. Acest viciu mai poate provoca infertilitate şi impotenţă. Fiecare ţigară fumată slăbeşte sistemul imunitar, afectează dinţii şi gingiile şi favorizează apariţia osteoporozei. Riscul creşte proporţional cu numărul de ţigări fumate.