A A A

 

Psihiatrul Vadim Aftene: „Moldovenii încă nu a învățat să-și asume responsabilitatea pentru propria viață și sănătate și pasează această atribuție diferitor instituții de stat”

Depresia poate doborî pe oricine. Nu alege omul după statut social sau banii din cont. Și pentru că la noi e încă o boală stigmatizantă, nimeni nu se „laudă” că are depresie. Căci de multe ori în spatele unor zâmbete, se ascunde o mare tristeţe. Cum poate fi prevenită și tratată depresia aflăm de la Vadim Aftene, psihiatrul și coordonatorul Centrului comunitar de sănătate mintală din sectorul Râșcani al capitalei. 

 

Dle Aftene, ce este depresia și cum se manifestă aceasta, care sunt principalele simptome? 

 

Sunt anumite criterii ce stabilesc o tulburare depresivă. În primul rând, dispoziția proastă, pierderea interesului pentru activitățile sau ocupațiile preferate, o subestimare a propriei valori și pierderea viziunii de viitor, e un fel de deznădejde. Pot fi adăugate aici și alte simptome, precum pierderea poftei de mâncare, a energiei, dereglarea somnului, scăderea libidoului. Nu trebuie să confundăm depresia cu anumite stări. Tulburarea depresivă are criterii certe și este tratată ca o maladie distinctă. Stările depresive apar în anumite situații de stres sau când individul este afectat de anumiți factori somatici, adică boli. Dacă simptomele pe care le-am menționat se mențin mai mult de două săptămâni, atunci putem spune că omul suferă de depresie.

 

Peste 350 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie sau de o tulburare de acest tip, potrivit celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății. Care sunt cele mai frecvente cauze ale depresiei?

 

Specialiștii au identificat patru cauze generale. În primul rând este vorba despre factorii bio-chimici. Se manifestă prin anumite defecte a receptorilor serotoninergici din creierul uman. Nu se mai captează neurotransmițătorul serotonina și nu se mai transmit impulsurile spre anumite zone ale creierului, care ne fac să simțim acea stare de bună dispoziție și de plăcere. Al doilea factor este cel genetic, care se manifestă la un anumit tip de constituție și care predomină din generație în generație. Dar la acest aspect putem atribui și defectul receptorilor serotoninergici și dopaminergici, care tot sunt responsabili de aceste stări. Urmează factorii psihologici, predominant se manifestă la persoanele care au o stimă de sine scăzută. Și atunci când aceștia întrunesc al patrulea factor, condițiile externe sau sociale, stresurile permanente sau puternice, anumite patologii, pierderi ale persoanelor dragi, conflictele de la serviciu, pot provoca scăderi de dispoziție sau favorizează apariția stărilor depresive. 

 

Cum se tratează corect depresia și când se impune medicația antidepresivă?

 

Este foarte important ca depresia să fie diagnosticată corect. Doar astfel putem înțelege corect factorii care au contribuit la declanșarea stării. Tratamentul va fi reușit dacă înlăturăm cauzele. Sunt multe preparate antidepresante care pot fi prescrise chiar și de către medicii de familie când depistează o formă ușoară sau moderată de depresie. Dar pe lângă tratamentul farmacologic, este necesară și psihoterapia, înlăturarea situației care a declanșat starea. 

 

Marea problemă este însă că toate stările sunt neglijate de oameni, care ajung să trăiască mult timp cu ele. Asta și duce la agravarea lor. Majoritatea gândesc că o să facă față singuri. Mai este și frica și rușinea de a merge la un psihiatru. Mai des merg la un neurolog și încearcă diverse tratamente. La psihiatru ajung deja cu stări grave, după ce toate tentativele de a se trata au eșuat. Dacă nu se intervine la timp, depresia poate ajunge la o stare cronică, care evoluează și se agravează treptat.

 

Cât de mult contează sprijinul celor apropiați, al familiei sau al prietenilor, pentru succesul unui astfel de tratament? 

 

Foarte mult contează acest sprijin pentru că noi, în societate, locuim ca într-o familie. Fiecare are rolul său. Se stabilesc anumite niveluri de comunicare, și deseori, și conflictele în familie provoacă anumite stări. Cel mai important lucru este ca rudele, membrii familiei, să înțeleagă ce înseamnă depresia și care este abordarea. Nu putem schimba construcția familiei, pentru că sunt roluri prestabilite deja, dar este importantă conștientizarea unor modele de comportament. Familiile ar trebui să-și schimbe comportamentul față de membrul depresiv. Ar trebui să discute cu el și să înțeleagă cum s-a ajuns aici. De regulă, omul depresiv este considerat un om bolnav, iar ceilalți consideră că nu au nicio atribuție. Și nu e așa. 

 

Tratamentul medicamentos, cu antidepresante, se recomandă cel puțin jumătate de an, pentru a preveni reapariția depresiei. Unele stări pot fi tratate definitiv. Unii oameni se confruntă doar o singură dată în viață cu o astfel de tulburare. Dar multe persoane au, deseori, recăderi. 

 

Cel mai mare risc al depresiei îl reprezintă suicidul. Al doilea risc este pierderea capacității de funcționare, un fel de dizabilitate temporară. O persoană depresivă are un potențial de muncă scăzut.

 

 

Majoritatea oamenilor sunt total nefericiți. Poate fi asociată nefericirea depresiei?

 

Depresia ca fenomen, în secolul nostru accelerat, poate fi asociată cu nefericirea. Stările depresive sunt asociate cu epuizarea resurselor, iar competiția, care există între oameni pentru carieră, bunuri, este percepută ca o pierdere. În încercarea de a urca pe scara asta ierarhică, oamenii întâmpină anumite impedimente și, la un moment dat, nu se mai pot mișca mai sus și atunci, acea pierdere este resimțită ca un doliu pentru eul său personal, este afectată stima de sine și odată cu asta, apare starea de anxietate și de diminuarea a dispoziției. 

 

Se vorbește tot mai des despre depresia la tineri. Care este cauza? 

 

Într-adevăr, în ultima perioadă, crește numărul cazurilor de depresie la tineri, în special la adolescenți. Din experiența mea, pot spune că toate problemele lor sunt legate de conflictele din familie. Marea majoritate au părinții divorțați, în conflict sau plecați peste hotare. Sunt niște istorii tragice. 

 

Pentru un copil, lipsa suportului parental, în perioada adolescenței, este foarte gravă pentru că el nu are o gândire reflexivă, în privința propriei valori și gândește fantasmatic. Își atribuie vina pentru tot. Pentru faptul că părinții l-au părăsit, pentru că l-au lăsat în grija rudelor, pentru că nu-l iubesc, pentru că nu reprezintă o valoare pentru ei și la un moment dat ajunge să creadă că nu merită să trăiască. Copii au nevoie de dragoste părintească. Din fericire, în ultima perioadă, tot mai multe familii se reîntregesc. 

 

De ce apare depresia la omul sănătos, cu un anumit statut social și cu o carieră de succes?

 

Succesul trebuie cultivat, iar dacă acesta vine brusc, peste noapte, reprezintă un factor de stres. Dacă nu-l poți asimila și nu poți gestiona situațiile de stres, se creează un vid. Totul depinde de modul de percepție și de felul în care vedem lucrurile. 

 

Alte suferințe des întâlnite sunt nevrozele... 

 

Nevroza implică un conflict intern, care nu este conștientizat. Este la nivel de subconștient și se manifestă prin diferite simptome somatice sau psihice. Acest conflict poate să-și găsească descărcări în organe țintă, deseori tractul gastro-intestinal, inima, plămâni. Sunt acei pacienți convinși că suferă de diferite patologii, dar în fond problema constă într-un conflict psihologic. Acești oameni sunt mai vulnerabili la stres. 

 

De ce tot mai mulți moldoveni suferă de boli psihice?

 

Nu cred că bolile psihice sunt în creștere, avem o constantă. Poate acum, datorită conlucrării cu medicii de familie și cu centrele comunitare, maladiile se depistează într-un stadiu precoce și de asta se consideră că ar fi mai multe. Dar nu cred că numărul lor ar varia cumva. Suntem influențați și de factorii economici, politici, geopolitici. Amalgamul de informații nu ne oferă confort și stabilitatea pe care o aveam cândva. În perioada sovietică, oamenii nu aveau stresul cotidian, salariile și viețile nu variau foarte mult și asta cumva le oferea oamenilor un confort. Astăzi, însă, toți sunt în alertă, stare care generează stres. Unii trec mai ușor peste aceste frustrări, alții mai greu.

 

 Cum ar trebui să avem grijă de sănătatea noastră mintală?

 

Ceea ce învățăm în familie, perpetuăm pe parcursul vieții și dacă în familie lucrurile nu merg corect, vom eșua la un moment dat. Nu putem renunța la toate lucrurile care nu ne plac. În vremurile în care vrem totul, nu putem trăi izolați. Este vremea realizării potențialului uman. Puțini sunt cei care gândesc că sănătatea este un bun propriu și că fiecare dintre noi este responsabil de ea. Și mai puțini înțeleg că la medic ar trebui să vină înainte de a se îmbolnăvi, pentru a afla cum ar trebui să se protejeze, dar nu după ce boala este într-o stare avansată. La asta mai avem mult de muncit. Din păcate, moldovenii încă nu au învățat să-și asume responsabilitatea pentru propria sa viață și sănătate și pasează aceste atribuții diferitor instituții de stat.