Secretarul de stat al Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Anastasia Oceretnîi a participat la 19 decembrie curent, la evenimentul de lansare a „Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică: dinamica în anii 2014-2016”.

Acesta prezintă situația demografică a raioanelor țării în plan comparativ, fiind examinate patru aspecte cheie: tendințele demografice, sănătatea populației, siguranța socială și ocuparea forței de muncă. Evenimentul a fost organizat de către Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație.

Potrivit IITSD, cea mai bună situație demografică în ultimii doi ani se atestă în municipiul Chișinău, care a acumulat 70,2 puncte în 2014 și 69,2 în 2016. Cea mai rea situație s-a înregistrat în raionul Dondușeni – 45,5 de puncte în 2014 și în raionul Șoldănești – 43,5 în 2015 și 45,8 de puncte în 2016.

În general, în ultimii doi ani s-a observat o îmbunătățire relativă a Indicelui de securitate demografică în mai mult de jumătate din raioanele țării, dar există un decalaj foarte mare între raioane.

„Este îmbucurător faptul că deja multe strategii și planuri de dezvoltare națională, regională și comunitară includ și un compartiment dedicat tendințelor demografice care vor influența țara, regiunea sau comunitatea. Calcularea Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică a fost importantă pentru monitorizarea și evaluarea politicilor socioeconomice și demografice la nivel teritorial de către autoritățile publice centrale și locale, totodată oferind suport pentru noile inițiative”, a menționat Anastasia Oceretnîi, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

“Republica Moldova este în curs de elaborare a unei noi strategii de dezvoltare a țării până în anul 2030. Indicatorul de Securitate Demografică va ajuta autorii de politici să înțeleagă mai bine contextul demografic al fiecărui raion în parte și să elaboreze politici bazate pe dovezi, pentru a răspunde provocărilor demografice ale țării”, a spus Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Moldova.

În domeniul demografic în anul 2016, indicatorul oscilează de la un raion la altul de la 67,5 până la 37,2 puncte, fapt determinat în mare parte de sporul natural și migrațional și mai puțin de numărul de nașteri, deoarece rata totală de fertilitate rămâne neschimbată. Spre exemplu, situația demografică în Ștefan-Vodă s-a îmbunătățit cu nouă poziții, datorită creșterii sporului natural (diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință) și reducerii migrației, iar rata totală de fertilitate a crescut cu 0,1 puncte.

În domeniul sănătății, indicatorul oscilează în limitele de 66,2-45,3 puncte, diferența dintre valoarea maximă și minimă fiind cea mai mică în comparație cu alte aspecte analizate, adică starea sănătății populației se menține în linii mari la același nivel în toate raioanele. În 18 unități teritorial-administrative situația la capitolul sănătate s-a îmbunătățit puțin, dar oricum a rămas nesatisfăcătoare.

Indicatorul social oscilează în limitele de la 91,4- 55,7 puncte, în acest domeniu fiind înregistrată cea mai mare diferență dintre raioane. În anul 2016 comparativ cu 2014, în plan social, situația s-a îmbunătățit în 12 raioane (Drochia, Râșcani, Soroca, Ungheni, UTA Găgăuzia, Strășeni, Orhei, Criuleni, Sângerei, Șoldănești, Călărași și Telenești).

În domeniul ocupațional, limitele variază între 53,6-24,2 puncte, ceea ce înseamnă că doar jumătate sau a patra parte din potențialul de muncă al țării este valorificat. În anul 2016 s-au creat doar cca 50 mii de locuri de muncă noi, cu 43% mai puțin față de anul 2014. Doar în mun. Chișinău se menține o situație stabilă, înregistrând 53% din totalul locurilor de muncă nou create în anul 2016.

Potrivit autorilor IITSD, în R. Moldova există un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale. “Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică”, a menționat Olga Gagauz, autoarea studiului.

În aceste condiții, promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației constituie o direcție prioritară a politicilor de stat.